Leziunile de ligament
Ligamentele sunt alcătuite din țesut conjunctiv fibros, care se inserează pe suprafețele osoase și stabilizează articulația. Practic, toate articulațiile sunt protejate în acest fel, cu toate acestea, există un risc mai mare de producere a unei leziuni de ligament la nivelul articulației genunchiului și gleznei, în comparație cu articulația umarului și a cotului, din cauza susținerii verticale a greutății corpului, împotriva gravitației.
Deși ligamentele au o rezistență crescută, pot fi rupte când sunt supuse unor forțe disproporționate. Severitatea leziunii depinde de gradul rupturii și de durerea care a avut loc că rezultat. Din cauza lipsei de aprovizionare cu sânge a țesutului, uneori rupturile devin permanente, ceea ce poate duce la nevoia de îndepărtare a lor. Uneori, ligamentele suferă o întindere excesiva și nu mai revin niciodată la forma inițială. Cauzele obișnuite ale leziunii de ligament includ mișcările de răsucire sau săriturile.
Ruptura de Ligament Încrucișat Anterior (LIA) este cea mai frecventa leziune de ligament întâlnită în sport. LIA este esențial pentru stabilitate și, prin urmare, daca este rupt, duce la nevoia unei intervenții chirurgicale de corectare a leziunii.
Rupturile de LIA nu necesită întotdeauna tratament chirurgical, dar un prejudiciu netratat poate duce la alte leziuni. Aceste leziuni sunt frecvente în special în sport, cum ar fi la fotbal, rugby, hochei, baschet sau karate - asta din cauza nivelului crescut de presiune de la nivelul genunchiului prin mișcări pivotante și laterale sau de răsucire.
Ruptura completă de ligament are următoarele semne și simptome:
-
durere
-
hemoragie/hematom
-
tumefiere
-
instabilitate articulara
-
incapacitatea de a mai calca pe picior
-
lipsa durerii (din cauza leziunii nervoase nu se transmite durerea)
Acest tip de ruptură perturbă, în general, funcția și stabilitatea articulației. Tratamentul chirurgical este recomandat pacienților cu ruptura completa de ligament. Opțiunile chirurgicale pot varia în funcție de tipul de leziune.
Ruptura parțială de ligament are următoarele semne și simptome:
-
Durere ușoară până la severă
-
Întotdeauna este prezentă hemoragia
-
Tumefiere ușoară până la severă
-
Durere la mișcare
-
Incapacitatea de a mai calca pe picior
După o ruptura parțială de ligament, se poate relua treptat activitatea fizică, odată ce articulația este stabilă și există suficientă forță musculară. Recuperarea poate dura de obicei 6 până la 12 săptămâni, în funcție de severitatea leziunii și de tipul de sport sau activitate care trebuie reluate.
Măsuri de prevenire a rupturii de ligament:
-
Programele reușite de prevenire a rupturilor de ligament pot fi diferite prin exerciții, dar au un accent comun: îmbunătățirea flexibilității, a forței (în special a abdomenului, șoldurilor și picioarelor), a echilibrului, a agilității și a capacității de a sari și de ateriza în siguranță.
-
Învățați cum să vă mișcați cu o aliniere bună, pentru a vă proteja genunchii. Dezvoltați conștiința corpului, puterea și echilibrul pentru a vă sprijini genunchii și gleznele.
-
Încălziți-vă și întindeți-vă înainte de sport și antrenament. Creșteți fluxul sângelui în mușchi înainte de a începe un program de exerciții. A fi suficient de flexibil pentru a vă deplasa liber vă poate ajuta să vă mențineți forma ideala. Includeți întinderi pentru coapse, gambe și solduri și acordați o atenție deosebita tuturor zonelor care sunt în special încordate.