Cifoza și lordoza

Postura reprezintă o funcție a corpului omenesc bazată pe acțiunea sinergică și coordonată a elementelor aparatului locomotor și a sistemului nervos central și periferic cu ajutorul cărora se mențin: stabilitatea corpului, echilibrul și raporturile constante între segmentele corpului, precum și între corp și mediul înconjurător.

Poziția caracteristică omului este cea ortostatică, antigravitatională. Stabilitatea posturală se realizează datorită memoriei rețelei neuronale care prin mesajele primite de la receptori stochează modele de referință pentru toate pozițiile fundamentale și derivate ale corpului în spațiu.

CIFOZA

Este o deformare a coloanei vertebrale în plan sagital prin curbarea antero-posterioară a acesteia cu concavitatea anterior și convexitatea posterior. Poate interesa diferite segmente ale coloanei vertebrale, dar este mai frecvent localizată în regiunea dorsolombară. Dacă cifoza este foarte accentuată se formează o proeminență în plan sagital numită gibozitate (gibus). O cifoză fixă cu un grad mai mic poate fi echilibrată de o lordoză (curbură spre interior) într-o altă zonă a coloanei vertebrale.

Cifoza poate fi fiziologică și tranzitorie la sugar în primele luni de viață și patologică provocată de multiple cauze, congenitale sau dobândite. 

LORDOZA

Lordoza reprezintă o curbură congenitală sau dobândită a coloanei vertebrale în regiunile  lombară și cervicală, cu o deviere ușoară înainte. În prezent există două tipuri de lordoză:

• lordoză normală a coloanei vertebrale (curbă naturală, ceea ce reduce sarcină asupra coloanei vertebrale, dar oferă elasticitate a corpului);
• lordoză patologică (se manifestă la acțiunea unor factori exteriori, iar curburile coloanei vertebrale pot să se mărească sau micșoreze).